Marți, 18 noiembrie, 2014 – Orizontul (și despre vot)

Devenirea mea profesională a fost cu suișuri și coborâșuri dar măcar a fost pe un drum care mi s-a părut foarte interesant.

Potențial ar fi existat pentru mai mult și mai lin. Nu dezvolt acum.

Vorba unuia, vorba altuia…ele m-au hotărât în lipsa altor jaloane în momente de cotitură pe ce drum să apuc și despre o astfel de vorbă voi comenta acum.

La facultate am intrat după ce m-am angajat deci am urmat cursurile la seral (după servicul de 8 ore încă 4 de cursuri, cu condică de prezență și cu sancțiuni pentru absențe care puteau duce până la a nu fi primit la examen).

Nu aveam mijloace materiale pentru a proceda altfel și nici nu eram eminentă (oricum bursa nu mi-ar fi ajuns). Inainte de a intra la facultate făcusem un curs consistent de programatori ajutori la ICI (Institutul Central de Informatică). A fost baza cunoștințelor mele profesionale.

Imi pusesem speranțe mari în Facultatea de Cibernetică de la ASE-București. După absolvire eram dezamăgită până la Dumnezeu. Din punct de vedere aplicativ nu-mi adusese mai nimic ba din contră, cursul meu de 6 luni la ICI îmi adusese notă mare la examen. Chinul celor 6 ani și jumătate (la a doua sarcină am pierdut un an, seralul dura cu un an în plus față de cursurile de zi și la Cibernetică se făcea 1/2 de an în plus față de celelate secții) nu-mi adusese pregătirea necesară pentru a-i prinde din urmă pe colegii mei deștepți, veniți prin repartiție guvernamentală la Centrul de Calcul unde lucram.

Mi-am împărtășit dezamăgirea unei colege, absolventă la zi și un pic mai mare decât mine (bătrână deja mi se mie părea atunci și era cu doar cu 5 ani mai mare decât mine!). M-am chinuit degeaba! m-am plâns eu.

Să nu mai spui prostia asta!(Crescusem în ochii colegilor mei pentru că am reușit să-mi iau licența deși am lucrat și am născut și doi copii în acest răstimp). Facultatea nu-ți aduce specializare, facultatea îți aduce ORIZONT.

Adică? Adică îți dezvoltă gândirea, capacitatea de înțelegere, de autodocumentare, lucru cu cartea. Pe un post cu studii superioare va trebui toată viața să înveți și cel mai mult vei învăța de una singură. Ajungi să vezi lucrurile mai departe de lungul nasului. Asta înseamnă să ai ORIZONT.

Sigur, poți să ai orizont și fără să treci prin nu știu ce formă de învățământ. Important este ce faci tu cu mintea ta cred eu acum.

Pentru mine, cel mai rău lucru care ni s-a întâmplat de la revoluție încoace este ANALFABETISMUL. Nici starea precară a sistemului de sănătate nu mă îngrozește mai tare decât asta. Dacă ar fi doar anafalbetismul simplu ar fi O.K. Poți învăța la orice vârstă să citești.

Ce este aproape de nereparat este ANALFABETISMUL FUNCȚIONAL.

Definiție dar mai ales statistică demolatoare aici

Am fost în învățământ cam 12 ani și am văzut cum se degradează lucrurile de la un an la altul. Acum văd urmările în viața de zi cu zi.

Când știi că nu știi deja știi!

Ce trist, ce păgubos este când cei care nu știu, nu știu că nu știu dar nici nu-și pun problema!

De aceea este bine să te îndoiești din când în când și să accepți că mai ai de învățat, de îndreptat, de schimbat în cuget și în simțiri, în pregătire ta intelectuală.

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum. (René Descartes)
Mă-ndoiesc deci cuget, cuget deci exist.

S-a votat. Statisticile spun că votul meu a mers alături de cel al tinerilor, al celor cu studii superioare, al orășenilor. În primul moment a sunat onorant dar în ziua de astăzi nimic nu mai garantează nimic.

Mă-ntreb cu mare întristare oare acum avem o șansă în această direcție măcar, cea a școlii?

Un șef își punea pe perete citate și la un moment dat am citit: „Când mă analizez mă detest, când mă compar mă admir!” și mi-a plăcut foarte tare.

De data asta nu mă admir. Stau cu sufletul zgribulit și mă întreb ce se poate face cu poporul acesta care estem de către conducătorii aceștia pe care îi tot alegem și nu mai reușim să culegem .

Am văzut harta. Aproape jumate de hartă albastră, aproape jumate de hartă roșie. M-a îngrozit faptul și m-a îngrozit și jumătatea de hartă în care stau.

Se spune despre un anumit tip de salam căutat că este făcut din carne de pui și de cal în proporții egale, UN CAL/UN PUI, UN CAL/UN PUI. Cum o fi cu jumătățile astea de hartă?

În epoca în care pașii în educație se fac din bifă în bifă pe o grilă  și mai mult ca niciodată time is money (Benjamin Franklin)  se poate ca cele de mai sus să pară fără cap și fără coadă. Dacă ați ajuns până aici poate  că mă veți ierta.

Toate bune!

Previous Older Entries

%d blogeri au apreciat: