Vineri, 27 martie, 2015 – Micul Anghel si ENEL-u’ lui… nea Nelu
De ai casa-n bătătură
sau șezi bine la oraș
este cineva pe lume
ce-ți ia „Oooo!”-ul mintenaș
Cin’ să fie, cin’ să fie?
parc-aud spunând de zor,
hai să nu întind pelteaua,
e ENEL-ul dragilor
care când ți-e lumea dragă
și viața mai prețioasă
îți ia domn’le energia
și-ntr-o clipă „muci” te lasă.
Muci am zis, chiar de nu place
fiindcă fără de „lumină”
cine, ce mai poate face?!
devii „muci” fără de vină.
Și-ți mai ia odată „Oooo!”-ul,
spus mai grav, mai apăsat
când primești dulcea țidulă
și vezi cum a facturat.
– Micul Anghel? Cine este,
vrei odată să ne spui?
– E un pui care alături
de încă vreo doi confrați
s-au văzut pe lumea asta
din pană de curent scăpați.
Ieșiți din a lor găuace
dau acum semne de zor
că mai bine e pe lume
decât în incubator.
In pofida lui ENEL
Anghel mi-a redat speranța
într-o zi cu cerul gri
și cum altfel decât înger
îl puteam eu socoti?
După cum vedeți, povestea
deși-n stilul pășunist,
are un final ferice
doar bilanțul e cam trist
că ENEL-ul lu nea Nelu,
cum alesam să-l numesc ,
mi-a-njumătățit șeptelu’ și tot eu o să plătesc.
