Bunica Ilinca spune:

I have sixteen going to…


I have sixteen going to … Hm, a fost mai demult.

Va fi ziua mea. Schimb prefixul. Jubileu.

Altădată m-aș fi bucurat să mergem în oraș. Acum, în vremurile acestea pline de stres și alergătură tare mi-aș dori să-i văd pe toți ai mei așezați liniștit prin cotloanele casei, care cum, sporovăind încetișor, bucurându-se unul de altul, scotocind prin cămară după bunătăți și așteptând să punem masa. Prin casă miroase ba a gutui, ba a levănțică, ba a pâine proaspătă de casă, ba a sarmale.

Și-apoi, ce-și poate dori o mamucă mai tare și mai tare decât să-i fie casa luminată de râsul cristalin al nepoților și de chipurile dragi ale copiilor?!

Îndatoririle profesionale nu mi-au îngăduit să petrec mult timp acasă așa că nu am putut acorda prea mult timp gătitului dar îmi plac mâncărurile traditionale și atunci când mă pot aduna gătesc cu tot dragul. Să faci pâine de casă mi se pare extraordinar.

Dacă mama mea frământa pâinea, plăcinta și cozonacii cu apele curgând șiroaie pe ea, efort care multă vreme m-a alungat de lângă vasul cu aluat, eu am descoperit că atunci când frămânți este de-ajuns să stai de vorbă pe-ndelete cu bobul de grâu transformat în făină, să-l întorci agale pe toate părțile, de parcă l-ai cerceta, să-l încarci cu toată dragostea ta și să-l modelezi de parcă ai fi un olar.

Fiecare pâine de-a mea are o poveste pe care o țes în timpul facerii când mâinile cad la-nvoială cu făina, cu drojdia, sarea și apa caldă, sporovăiesc cu prietenie și menesc asupra celor care se vor hrăni cu ea gânduri bune de sănătate și de pace sufletească.

Când am mai multe feluri de preparat folosesc mașina de pâine și păstrez povestea în gând și o pun în vârful degetelor doar atunci când o aduc aburindă la masă.

În timp ce pâinea crește ca o mlădiță de Făt Frumos în cuva mașinii de făcut pâine, mașina de spălat și uscat rufe este deja pusă la treabă. Nu spăl rufe acum dar Andrei și-a murdărit pantalonașii. N-a fost o problemă. L-am schimbat, i-am clătit repede hainele de stradă și le-am pus în mașină la uscat. Aristonul meu credincios (Hotpoint Ariston AQD970D49EU/B) l-a scăpat pe nepoțel de o muștruluială. sursa foto

Gutuile care-mi parfumează casa au dat și o culoare frumoasă, aurie, căpățânii de varză murată pe care am folosit-o la împachetat sarmale. Întotdeauna tai carnea la cuțit, nu o toc în mașină iar în mijlocul fiecărei sarmale pun o șuviță mică de afumătură. După ce le-am împăturit pe toate căptușesc burta largă precum o cală de vapor a vasului roman cu varză tocată, ascund sarmalele rotofeie sub un alt strat de varză pun capacul ca de sarcofag și la cuptor cu ele.

Vasul este din lut dar eu nu-l mai înfund în gura cuptorului cu lemne, mare ca o peșteră, în care coceau plăcinte mătușa mea și trei vecine ci îl pun la forfotit în cuptorul meu incorporabil și ultradeștept care la început m-a speriat un pic cu toate funcțiile lui dar acum suntem cei mai buni prieteni. Sunt extrem de multe modele de cuptoare incorporabile pentru toate buzunarele și toate așteptările.

De fapt toate aparatele mele sunt incorporabile. Ocupă mai puțin loc și s-au integrat discret în mobila de bucătărie.

Am programat deja când să pornească și iată-l pregătit să-mi desăvârșească sărmăluțele. Nu-mi fac probleme că, deși sunt bine acoperite, când încep să bolborosească ele tot mai stuchesc mărunt-mărunt precum mâțele lui Creangă dar cuptorul Hotpoint Ariston (este model FK 1041L P.20 X/HA S) are funcție de autocurățare așa că stuchească în lege sarmalele dacă așa le este bine.

Pe plita ceramică borșul de cocoș fierbe-ncetișor. Pentru că am avut un cocoș de țară (nu, nu de la noi din curte pentru că Andrei are inventarul galinaceelor și la cei trei ani ai lui ar fi fost o dramă să dispară careva) borșul își împarte în pace plita cu inducție cu o cratiță pântecoasă de ceramică termorezistentă în care se făurește coq au vin.

V-aș mai povesti dar mă strigă Andrei.

Chiar dacă viața e tumultoasă nu renunțați să gătiți acasă!

Gustul mâncării din copilărie nu se uită niciodată dar cu noile ajutoare pe care le poți găsi aici mâncare este mai bună. Economia de timp și de efort te lasă să gătești mai relaxat și se știe că starea de spirit a bucătarului se transmite asupra bucatelor. Am prins gust de tehnologie nouă și deja mă gândesc cu ce să-mi mai îmbogățesc cuhnia. Da, știu: o mașină de înghețată.

„Îngheţata este minunată! Păcat că nu este ilegală!” – Voltaire

Articol scris pentru Superblog 2013

4 gânduri despre &8222;I have sixteen going to…&8221;

  1. Faci sarmale!!!
    Ești eroina mea!
    Singura dată când am făcut, am avut nevoie de o jumătate de butoi de varză acră ca să le învelesc, moment în care am decis că mai bine plătesc pe cineva să le facă în locul meu (că, de plăcut, tare-mi mai plac) decât să-mi mai mănânc eu nervii cu ele. 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: