Da, un titlul simplu, fără îmbârligături stilistice dar cu ce încărcătură personală. Niște subtitluri tot adaug:
1. Ave vitejilor!
2. Antitele.
Eram cu alte treburi pe la Horbach și trecând pe lângă sectorul de acvaristică mi-a sunat clopoțelul. Fusesem odată cu Andrei și nu l-am mai putut desprinde de-acolo decât răpindu-l. Așa cred că gândea lumea când m-a văzut îndepărtându-mă precipitat cu el hohotindu-mi în brațe, cu lacrimile înodându-se siroaie sub barbă, că l-am răpit. Peeeetiii, peeeetiii!
Se spune că între tați și copiii lor există ca diferență doar… prețul jucăriilor. Ei, nu numai tații intră aici până la urmă. M-am întors spre Dumnealui și cu ochi de vițel blânduț am lăcrimat și am oftat. Stați, că nu sare imediat la îndeplinit dorințe, mai c-o fi, mai c-o păți dar până la urmă s-a inițiat un dialog cu vânzătorul. Adică eu l-am inițiat, și precipitat și surescitat, ca nu cumva Dumnealui să se răzgândească.
Care-i cel mai mic acvariu la dvs? Vânzătorul mi-a arătat unul de aproximativ 50 de l. Sinceră să fiu eu îmi imaginam un clasic și simplu paralelipiped de sticlă. M-am bucurat cumva că nu aveam alternativă și că acvariul cel „mic” era utilat cam cu tot ce-i trebuie. Am mai avut odată-n viață un acvariu dar s-a petrecut în negurile vremii și am fost în stare să cred că plec acasă cu achiziția completă mă instalez în fața lui și mă delectez.
Vânzătorul, vigilent, zice „Ntț! Nu vă dau! O să puneți peștii în acvariul nou și o să moară și o să plângă copilul. Acvariul trebuie să stea în așteptare cel puțin 48 de ore. Veniți peste vreo 2-3 zile.” Apa noastră nu e calcaroasă. Da?! Tot nu vă dau. Dar putem folosi apa de ploaie! Nu știu eu asta. E bună. e curată, e stată…Hm! Tot mai bine este să lăsați acvariul să funcționeze gol, doar cu plantele cum v-am spus. O.K.
Guppy, Moly, Xipho, sanitari de fund și de geam… Ce puteau lua niște începători realiști în autoapreciere?!
Femelele erau ținute separat de masculi dar nu am prelucrat amănuntul. L-am rugat pe vânzător dacă-mi poate ochi vreo femelă gestantă. Tipul s-a amuzat și îmi promite că va încerca…da, da uite chiar a ochit una…a, parcă și asta. Mă gâdilă plăcut bunăvoința vânzătorilor și-am plecat zburdând ca o capră fericită de aspect. După ce am urcat în mașină m-a năpădit un râs homeric. De ce râzi? Peștoaicele mele sunt Fecioara Maria, ha, ha, ha! Cum să fie gestante dacă erau separate de masculi? Dar râsul mi s-a stins repede ofilită fiind de plasa luată.
Sunt de trei zile la noi și ieri am zis că nu văd bine. Un micron de peștișor valsa pe lângă o frunzuliță. Azi dimineață am mai văzut doi, deci trei până acum. Știu că mititeii ăștia își mănâncă puii iar vânzătorul mi-a spus să nu mă bucur de nașteri pentru că se suprapopulează bazinul și de regulă nu ai cui sa-i dai nici pe gratis dar iarăși ideea de puiet nu poate să nu mă bucure iar faptul că omul nu a râs de mine mă face să mă salt pe vărfuri când pășesc.
În viață, oricât de vertebrați am crede că suntem, ajungem să facem compromisuri. Televizorul, acest obiect rău dar bun, pătrunde foarte devreme în viața copiilor. Minte multă, putere, imaginație și până la urmă mijloace îți trebuie să ții pruncul cu totul departe de invenție. Ei, frate, iată remediul! Un acvariu! Sau nu este un remediu? Văzându-l pe Andrei cât de încântat stă pe scaun în fața acvariului, cum îi observă, cum repetă lucrurile noi pe care le află despre peștișori de parcă ar vrea să nu le uite înclin să cred că este. Sigur, un Tom și Jerry din când în când la Muni la calactor mai merge dar doar dacă ne aducem aminte.
Oricum, peștișorii mei sunt veseli și în bună stare doar că apa (am folosit până la urmă din cea de ploaie și se pare că a fost influențată de furtuna din deșert) nu arată cum trebuie și va fi înlocuită un pic mai des până la o eventuală schimbare completă. Mă opresc pentru că mă așteaptă multe guri de hrănit. Astăzi, la despărțire, pentru că deși nu ne vedem mie mi se pare că din când în când am ]n vizită prieteni dragi, vă doresc „Ape limpezi”!
De la mine din ogradă 
Sa-ti traiasca pestii si acvariul, buna investitie ai facut pentru cpoil, a mea adormea uitandu-se la pesti cand era mica. Ca sa nu mai ai probleme cand schimbi apa este de cumparat soluti de conditionare a apei marca SERA, pui cativa ml in apa de la robinet, o lasi cateva minute si e perfecta pentru pesti. Nu-ti fa griji de suprapopulare, nu rezista prea multi din ei iar durata lor de viata e mai mica de un an. Bafta!
ApreciazăApreciază
Să fie! Se pare că se rezolvă natural dar oricum, mulțam de informație. Tu când îl populezi din nou?
ApreciazăApreciază
Mai astept sa rasara niste incapatanati de ardei iuti si gata. ii dau iar drumul 🙂
ApreciazăApreciază
M-am lecuit de pesti desi imi plac nespus. Pe vremuri, inainte de a cumpara o carte de acvaristica, am vrut pesti pentru copii. Si intr-o zi, plecand noi in excursie, le-am presarat hrana cat sa le ajunga. La intoarcere erau toti cu burta in sus caci nu stiam ca pestii sunt lacomi si mananca mai mult decat trebuie. Sper ca pestisorii sa-ti poarte noroc.
ApreciazăApreciază
Ei, și eu i-am tratat bine intenționat dar cu procentul eronat de hipermanganat
si dintr-un vas aglomerat un singur pește a scăpat psihic marcat de întâmplare.
Trecând peste glumă orice merită măcar o a doua încercare!
Ups! Ce-am zis! Oare ar trebui să mai încerc odată cu permisul de conducere?
ApreciazăApreciază
Nu m-aş mai băga la un acvariu de când m-am fript…
Adică, nu eu, ci ei, şi nu s-au fript, ci s-au fiert.
Îmi lăsase fi-miu în grijă acvariul lui, el plecând în tabără. M-a instruit exact cât să le dau de mâncare, cum şi când, modul în care să-l curăţ, iluminatul etc. Era un acvariu mititel şi avea un sistem de încălzire supradimensionat, aşa că trebuia să-l las pornit doar zece minute, de două ori pe zi. Numai că m-am luat cu treaba şi am uitat o dată de el în priză.
Când mi-am adus aminte, era deja târziu. Apa devenise tulbure, iar peştişorii pluteau toţi cu burţile în sus, pe jumătate fierţi. Nu mă pierd prea uşor cu firea, dar spectacolul ăla m-a îngreţoşat de-a binelea, astfel încât mă ia cu frisoane când văd câte un acvariu…
ApreciazăApreciază
Di vină-ai fost când i-ai ucis
căci în divin tu i-ai trimis
cu gestul crud ce l-ai comis!
Dar nu fi apăsată tare,
e o banală întâmplare,
la fel sunt și ei vinovați,
când fie mame fie tați
dau iama-n propriul puiet
fără regret.
ApreciazăApreciază