Sâmbătă, 23 februarie, 2013 – Vreme de restriște dacă…

Plouă, noroiește, întinează, plumburiu care întristează. Stop. Nu-i o rimă brează.

Păi te-ar putea deprima o astfel de vreme care te ține crăcănat în spagat cu un picior în iarna care n-a plecat, să nu ne amăgim, și cu unul în primăvara abia semnalată pripit de câte-un ghiocel înflorit.

Ai putea-o considera vreme de restriște dacă nu cumva, la interior, mermelești de zor așteptând vremuri mai bune când vei putea să ieși cu brațele pline de plăntuțe verzi care vor râde în soare.

Nu-ți trebuie decât câteva semincioare și-un pic de așteptare și pe urmă zău dacă mai stai mult să privești melancolic pe fereastră tânjind după o zare albastră.

E sub ochii tăi, aici minuscula ființă și așteaptă de la tine să fii mama natură. Cine este zeul la tine-n bătătură?! TU vei fi pentru micile suflete și soare și lună. Le vei plimba amețit prin casă după o lumină mai bună. Vei fi pentru ele ploaie blândă și caldă de vară așteptând să răsară, hrana o vei drămui repetat, nimic să nu fie exagerat și vei vedea zi de zi cum verdele crește și-ți încarcă inima de speranță.

Asta dacă nu te lași înșelat de aspectul bun de murat al vremii de-afară și nu te lași pe tânjeală.

tomate-mix

%d blogeri au apreciat: