Schimbarea la față – filă de jurnal


Odată cu această sărbătoare se răcesc apele, așa se spune. Deocamdată, toată noaptea, a bătut un vânt nărăvaș, fierbinte și uscat. E drept că nu mai sunt 42 de grade dar tot e foarte cald.

************

Ieri, pe seară, am avut câteva clipe de tihnă cum nu am mai avut de multă vreme. Am stat, împreună cu Andrei, pe treptele de la intrare și am gustat liniștea din amurg. Preocupat de pietricelele care se desprind din trepte, lipit de mine, mi-a dat liniștea necesară pentru a putea fi eu cu mine.

************

Am mai făcut niște completări la casă. Îți trebuie mult curaj și multă energie și multă vigilență și multă persuasiune și mult fler și multă informație dar mai ales documentație ca să te poți apuca de orice fel de lucrare.

Omul trebuie totuși să trăiască și, cum cei din sferele înalte nu prea îl lasă, se descurcă și el cum poate. Așa se face că poți avea surpriza (lucru pe care îl descoperi de regulă prea târziu) ca zidarul, parchetarul, tâmplarul, electricianul, să fie la originile lui profesionale (știți, cele care dau pregătirea) orice altceva numai ce face el acum nu.

Am închis prispa. Am adăugat un umbrar, o streașină. Scara a devenit incomodă și insuficientă asa ca am modificat-o mărind-o. De ce se desprind pietricele din scară (sigur, urmează să fie placată dar asta nu ajută la obținerea unui răspuns)!?

Nu mai dezvolt. Am avut parte de multă neștiință din partea lucrătorilor, să zicem că se iartă, dar mai consumatoare de energie a fost atitudinea. Formule de genul „lăsați doamnă că n-o să se vadă” te lasă perplex. Tu „Doamna” ești cea care dai milioanele (în bani vechi spus) pentru că orice manoperă se exprimă de la o vreme încoace doar în milioane. Și nu știi când îl auzi dacă să râzi, să plângi, să-i crăpi capul sau să-l pupi pe creștet că poate te crede mama lui și să nu-l contrariezi pe nebuni.

Cum spuneam, nu mai dezvolt. Va trece.

Per total e bine, de fapt ceea ce este important este mult mai bine. Păi uitați-vă și dumneavoastră distinși oaspeți:


3 comentarii (+add yours?)

  1. Iulianai
    aug. 08, 2012 @ 13:31:49

    Ei, Ilinca, important e ca te-ai apucat si vrand-nevrand, ai sa termini.
    Referitor la asa-zisii meseriasi, noi mereu tragem aer in piept si ne spunem ca, peste ceva timp, o sa radem de nervii care ni fac acum. Si asa s-a si intamplat, sa stii.
    Nu mai pune la suflet orice :), stii vorba aia :” nu te pune cu prostii, ca au mintea odihnita”.
    La final conteaza ce iese si ca-ti place ce a iesit, iar apoi vei uita nervii si starile de rau prin care ai trecut.
    Spor in continuare!

    Apreciază

    Răspunde

  2. ilincaotgramesti
    aug. 08, 2012 @ 19:04:02

    Multumesc de vizita si incurajari Iuliana. Ce mai face duducuta ta gat-golas? Sa stii ca am si eu una alba si una pestrit cu rosu gat-golas. Ratustele tale sunt dementiale.

    Apreciază

    Răspunde

    • Iuliana
      aug. 08, 2012 @ 19:13:33

      Asa-i ca-s tare haioase cu gaturile lor golase? Imi vine sa rad de cate ori il vad, saracul. Ii e bine : alearga, mananca si alearga iar. Ratustele sunt tare obraznicute si arata intr-un mare fel acum, ca le dau penele si-s o amestecatura de puf, pene, rosii si pepene 🙂

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: