O pagină nouă…

Această prezentare necesită JavaScript.

…în cartea vieții. Primăvara a dat pagina.

Deși în principiu monotonă, viața la țară este alta în fiecare an. Fiecare primăvară, fiecare iarnă… fiecare anotimp are personalitate lui așa că, până la urmă, nu ai timp să te plictisești. Treburile te mână și nici nu prea ai timp să te gândești. Apoi, momentele pe care nu trebuie să le ratezi te-mping să te miști. E vremea de semănat…etc.

Ca orășean mutat la țară însă vei fi în veci neliniștit și ros de gânduri și îndoieli, rupt de spate și separat de „băștinoși”, doar ești un … „provenit”.

Nu-i bai. Poate fi greu oriunde. Asta înseamnă viață.

Oriunde-ai fi, important este să-ți pui în cap să te și bucuri, să știi să te oprești din când în când și să privești în jur după un pic de  frumos. O să-l găsești. Să vrei cu tot dinadinsul să zâmbești și-o să trăiești un pic de bucurie. Lucrurile nu se petrec de la sine întotdeauna.

Dar cel mai important și mai important este să fii mereu prieten cu tine și să ții cont că nimic nu-ți scurtează mai mult viața decât ceea ce nu ți se potrivește, nu îți ajunge sau îți prisosește. Cine hotărăște care sunt toate acestea? Și când? Hmmm!

Apoi, când le constatăm…cum procedăm? Le acordăm pe ele cu noi sau ne acordăm pe noi cu ele?

E atât de primăvară…

P.S. Ați încercat să produceți răsaduri de țelină și de praz?

P.S. S. În spatele meu verdele este de pe malul Nilului, cu câțiva ani în urmă. Parcă nici acum nu-mi vine să cred. Da, în viața mea am ajuns în …AFRICA. Ha, ha, ha. Cum sună pentru …Poplaca.

[soundcloud   url=”http://api.soundcloud.com/tracks/3192791″ iframe=”true” /]

%d blogeri au apreciat: