Iara si iara…

Lucrari de toamna in ograda.

Intri in gradina de legume si la ora aceasta este jale. Uscaturi, crapaturi in scoarta… deprimant. Amintirea a ceea ce ai sperat si ai pierdut…”mana”, „piatra”, „scormonit de gaini” ,… Chiar daca ai reusit sa pui ceva borcane pe raft in camara, chiar daca ai gustat un fruct zemos, prima data parca tot ti se strange inima.

Apoi incepe firul albastrui de fum sa se inalte si sa inlature prima gramajoara de resturi uscate. Pamantul se arata parca reavan totusi daca apesi mai adanc hirletul. Incetul cu incetul totul capata un aer ordonat, curat. S-au conturat cateva straturi cu cele ce se pun din toamna. Spatele e rupt dar rezultatul e incurajator. Si vine … o noua asteptare plina de speranta. Ce daca poate va fi seceta, vor veni iar mana, piatra… Deocamdata pieptul se umfla de multumire ca am biruit aparenta jale. Si tot asa iara, si iara ca asa-i la noi in tara.

%d blogeri au apreciat: