Amalgam si injuraturi

E toamna si gata.

E blanda pe la noi am putea spune. Oamenii aduna de prin gradini, de prin lanuri, care cum, dupa pricepere, dupa noroc… aduna. Culorile incearca sa-ti incalzeasca inima, altfel decat o facea vara cu arsita ei. Ar trebui sa fie prilej de molcomire.

Si totusi mie mi-e inima amara de …țară.

De ce or alege romanii sa fie prosti?!?! Lenesi?! Fara Dumnezeu?! Ingalati?! Dar in primul rand de ce or alege sa fie PROSTI, PROSTI, PROSTI!

La fiecare problema pe care incerci s-o rezolvi intalnesti tot mai multa prostie. Se vede mintea nelucrata, capacitatea de reprezentare redusa, lipsa de educatie elementarata, de informatie necesara dar plesnitul de mandrie pe langa prostie debordeaza. Mandria de a nu te stradui nici cat negru sub unghie…”ce pana mea!”

Cat de infernal de greu este sa gaseti, intr-o tara in care oricine se pricepe la orice, pe cineva priceput!

P.S. Va rog frumos sa ma invatati sa injur dar nu clasic cu imi bag si-mi scot ca nu pot.

Imi trebuie de fapt un cuvant cu putere magica si efect de Catharsis pe care sa-l rostesc de cate ori sunt in pericol sa plesnesc.

Dom’le ma tem sa incheg o discutie despre … evolutie, ma tem c-o sa aflu uimita ca pamantul nu mai e pe orbita. S-a desprins si se indreapta vertiginos… de-a dreptul in jos si-o sa pice pe cant direct in neant.

P.P.S. Pana imi veti raspunde voi mi-am adus aminte ca mamuca mea, adica bunica, rostea din cand in cand cand era vorba de ceva necoonvenabil cuvantul „inga”. Am dat cautare pe net si o explicatie a acestui cuvant este ca reprezinta un nume de fata, de origine scandinava si inseamna cel pazit de ingeri!!!! Pai da, o fi insemnat in vorbirea mamucii un fel de „Doamne pazeste” mai pe scurt.

Da, ce-ar fi… scurt, la indemana si parca ajutator. Inga!

Astept totusi si sugestii de la voi.

%d blogeri au apreciat: