3 gânduri despre “Dupa douazeci de ani

  1. „Si ma gandesc cat de importante sunt cadrele didactice”… Nu stiu cat de importante or fi cadrele, dar profesorii, in adevaratul sens al cuvantului, sunt cam rari. Si ei nu trebuie sa-i invete pe copii, ci, asa cum frumos ai spus, sa imprastie semincioarele stiintei.
    Tare mi-as dori sa aibe si liceeanul meu parte de ei.

    Apreciază

  2. Sa insemne asta ca pana la stadiul de licean nu conteaza pe mana cui te afli? Educatoarea, invatatoarea sau invatatorul nu sunt importanti?

    Cadrul didactic nu-si poate permite sa se rezume la imprastiat cu drag semincioare pentru ca are de respectat o programa si de atins obiective si pentru ca activitatea lui este apreciata dupa achizitiile elevului iar mai nou salariul lui va fi la latitudinea beneficiarilor actului de invatamant.

    Am avut ocazia sa aud atatea sugestii date grotesc de oameni care habar nu aveau de ceea ce spun ( ca de exemplu cum ar trebui sa invat 30 de elevi odata cum sa apese pe tastatura ca la tabla inmultirii care se spune in cor)
    de mi se zvarcolea stomacul de sila).

    Harul este rar in orice meserie. Asta nu inseamna ca daruirea si seriozitatea sunt de dispretuit si nici ca sunt suficiente pentru a obtine rezultate. In actul invatarii sunt implicati egal doi factori: invatatorul si invatacelul.

    Multumesc ca ai mai trecut pe aici Stefana.

    Apreciază

  3. Pana la stadiul de liceean… a fost, nu mai am ce dori :D.
    A schimbat la vremea lui vreo 3 invatatoare (ca si acu 8-9 ani tot bramburit era invatamantul).
    Noroc cu doamna pedagog de la semi, cu care a „petrecut” 4 ani de scoala :).
    La baiatul cel mare am avut un exemplu despre ce inseamna profesor cu har. Doamna de chimie din scoala generala a alcatuit in clasa lor o echipa care avea sa ajunga in finala pe tara la olimpiada. Si fii-miu a luat un premiu atunci, desi nu a continuat pe acea linie(actualmente este programator).

    Mereu trec pe aici, Ilinca, dar nu scriu intotdeauna.

    Apreciază

Lasă un comentariu